Una dintre principalele probleme pe care le ridică cei ce se opun proiectului de la Roşia Montană este riscul pe care îl presupune folosirea cianurii în exploatarea aurului din zona Munţilor Apuseni. Specialiştii intervievaţi de gândul atrag însă atenţia asupra faptului că în urma tratării minereului rezultă un amestec complex de substanţe care sunt mult mai periculoase decât cianura: metalele grele. Chiar şi Traian Băsescu a susţinut că exploatarea cu cianură nu este atât de riscantă, aceasta fiind o substanţă care, odată ajunsă în iazurile de decantare, este distrusă şi de razele ultraviolete. Specialiştii atrag însă atenţia că procesul este unul lent şi eficient numai în cazul în care lacul este de mică adâncime. "Este ca şi cum ai încerca să umpli cu apă un vapor folosind un păhărel”, spune lector dr. Sorin Avramescu de la Facultatea de Chimie, din cadrul Universităţii Bucureşti.

Despre ce sunt cianurile şi cum pot fi ele neutralizate, despre preferinţa companiilor care exploatează aurul pentru acestă substanţă toxică şi despre faptul că ea există în concentraţii mici şi în plante, animale sau gazele de eşapament, citiţi într-o analiză gândul.

De ce este cianura substanţa preferată a companiilor care exploatează aurul

Cianura, mai exact cianura de sodiu sau de potasiu, este o substanţă chimică foarte toxică preferată de companiile care exploatează aurul pentru că prin proprietăţile sale reuşeşte să extragă şi până la 97% din aurul conţinut de minereu, randament net superior celor obţinute prin alte metode (60-75% prin metoda amalgamării care prezintă în egală măsură riscuri din cauza toxicităţii mercurului). Pe lângă faptul că este unul dintre puţinii reactivi chimici care dizolvă aurul în apă, cianura poate fi procurată relativ uşor şi la un preţ rezonabil.

În procesul tehnologic de extragere a aurului, materia rezultată în urma sfă