Cât timp suntem în interiorul unui acord cu Troika finanţatoare, condusă de FMI, coordonată de Comisia Europeană şi asistată de Banca Mondială, putem accesa fonduri europene cu un efort financiar mai mic.
„Trebuie să avem o viziune clară a vremurilor pe care le trăim. Trăim acum în epoca pieţei unice, în epoca Internetului”, spune Michel Barnier, comisarul european pentru piaţă unică şi servicii. Într-adevăr, atunci când avem ambiţia să folosim acest dar impresionant de aproape 40 de miliarde de euro, trebuie, mai întâi, să înţelegem filosofia care acompaniază consumarea acestor bani.
Este un dar condiţionat de existenţa unor proiecte clare, viabile, cu impact social şi economic, în totală transparenţă şi corectitudine. Sunt bani destinaţi atât proiectelor statului, ale regiunilor sale, cât şi ale antreprenorilor săi. Fiecare dintre actorii acestor proiecte trebuie să urmeze cu stricteţe etapele, oarecum birocratice, ale accesării şi mai apoi ale cheltuirii şi rambursării acestora. Nici statul, sau mai degrabă funcţionarii săi specializaţi, nici oamenii de afaceri nu au reuşit să consume banii alocaţi în fostul exerciţiu financiar, care s-a încheiat în 2013, dar care mai are încă o sesiune de prelungiri.
O parte dintre proiectele finanţate de fondurile europene s-au împotmolit, din cauza unor greşeli, a corupţiei şi, apoi, a neîncrederii birocraţilor europeni. Această neîncredere a fost, se pare, spulberată în ultima perioadă şi, iată, România a reuşit să încaseze peste două miliarde de euro de la Comisia Europeană în acest an. Cu toate acestea, România a reuşit să cheltuiască mai puţin de un sfert (24%) din banii europeni alocaţi în exerciţiul financiar anterior.
Am ignorat 20 de miliarde de euro
Între 2007 şi 2013 cele 10 ţări din Europa Centrală şi de Est au avut acces la fonduri europene în valoare de 1
