Cercetătorii de la Universitatea din Coventry au relevat existenţa unor reţele sociale extrem de complexe în cadrul epopeilor islandeze, ceea ce ar demonta complet imaginea de barbari sălbatici cu care sunt de obicei asociaţi vikingii.

P. Mac Carron şi Ralph Kenna de la Centrul de Matematică Aplicată al Univerisităţii au realizat o analiză foarte detaliată a informaţiilor din manuscrise care se referă la interacţiunile dintre indivizi pentru a clarifica şi mai bine ceva ce oricum se bănuia de mult. Saga islandeze ar putea reflecta nişte realităţi foarte interesante despre epoca vikingilor. Cercetătorii s-au folosit de statistici ale reţelelor sociale în care au reprezentat indivizii prin puncte şi interacţiunile dintre ei prin drepte, pentru a arunca o privire cuprinzătoare asupra societăţii descrise în epopei.

Epopeile islandezilor, un corpus unic de literatură medievală datând din vremea colonizării Islandei, de acum 1000 de ani, au fost mereu sub semnul întrebării în ceea ce priveşte istoricitatea lor. Dar mulţi cred că de fapt poveştile ţesute acolo nu sunt altceva decât nişte realităţi peste care s-a aruncat un văl de ficţiune şi chiar se pot depista structuri sociale pornind de la ele.

Astfel, s-au trasat interacţiuni între peste 1500 de personaje din 18 saga diferite, incluzând 5 povestiri faimoase. Analizele arată că, de pildă, cum naraţiunea despre un proscris are corespondente în alte eposuri de pe continent, dar în schimb saga familiilor au particularităţi neîmpărtăşite de alte povestiri de gen. prin urmare, este foarte probabil ca ele să reflecte o realitate socială.

Mai mult, deşi se ştie că J.R.R. Tolkien a fost puternic influenţat de literatura nordică, eposurile islandeze prezintă totuşi o altfel de structură de conţinut. Investigaţia pe baze cantitative diferă mult de abordările tradiţionale, care se concentrează mai mul