A încercat drogurile înainte să audă de ele la televizor, iar, în cinci ani, a rămas fără casă şi familie și și-a distrus sănătatea. Din croitoreasă a ajuns să împartă pliante ca să-și crească fetița de 10 ani. De 12 ani s-a lăsat, dar fără metadonă e "ca o maşină fără benzină".
Alexandrina, 43 de ani, a trecut prin toate "fazele" heroinei, de la "fum" la seringă, şi toate realizările ei au căzut ca piesele de domino. Întâi și-a pierdut casa, apoi părinții, sănătatea, iar, în final, șansele de a mai avea un loc de muncă decent. Autobuzul i-a fost ziua casă, iar camera de gardă, culcuş de noapte. Bolnavă de hepatita C și cu „eticheta” pusă, nimeni nu vrea s-o angajeze. De 12 ani n-a mai "tras", dar e neom dacă nu-şi ia dimineaţa pastila de metadonă, înlocuitor de drog. Bolnavă de hepatita C şi cu "etichetă", nimeni nu vrea s-o angajeze. A acceptat să-şi spună povestea ca să-i salveze pe alţii.
Sevrajul, confundat cu gripa
Prima ţigară cu heroină a fost prin 95, când în România nici nu se auzise de droguri. În Regie, de-a lungul Dâmboviței, răsăriseră ca ciupercile aşa-zisele tonete de "schimb valutar". Pentru că nu existau toxicomani, dealerii, arabi şi turci, se băteau pe "clienţi". Dădeau ieftin la început şi de zece ori mai scump în sevraj.
Alexandrina şi soţul ei au fost îmbiaţi de un prieten care făcea des străinătatea. Avea pe atunci 24 de ani, muncea într-un atelier de croitorie și avea o viață normală. "După prima ţigară m-a luat ameţeala, nu am mai ajuns noaptea acasă, am înţepenit pe o bancă în parcul din Regie". Câteva zile mai târziu a căzut la pat. "Aveam frisoane, dureri de muşchi şi temperatură 40, credeam că e gripă. Am stat 4-5 zile în spital la Colentina, iar când m-am întors acasă vedeam numai moartea, dar nu ştiam de unde vine. După doi ani, am aflat era sevrajul". Locuia pe strada Berthelot, într-o zonă de case naţionalizate,