Lapte foarte departe de ideea de lapte proaspăt muls, brânză topită care nu a văzut brânza decât în cuvântul de pe etichetă, o sumedenie de lactate ”light” care, fără să știm ne fac mai mult rău. Controalele autorităților scot periodic la iveală unt fără unt sau cașcaval realizat din ulei. Producătorii iau amenzi, o vreme poate respectă rețeta originală, apoi revin la înlocuitori ca să scoată profit.
Mare parte din laptele vândut la noi nu este natural, fiind produs din lapte praf, iar vina aparţine “probabil autorităţilor”, a declarat fostul ministrul Agriculturii, Stelian Fuia. “Foarte mult din laptele pe care îl cumpărăm din magazin de fapt este făcut din lapte praf, deci nu este lapte natural”, a spus Fuia. El susține că de vină pentru această situaţie sunt autorităţile şi legislaţia. Este una din declarațiile controversate care pune pe tapet problema lactatelor de la noi. Până la urmă ideea a rămas în aer, nimeni neputând demonstra de ce și cum.
Lactate de formă – margarină cu alt gust
O vizită la supermarket însă, scoate la iveală o sumedenie de lactate care nu ar avea voie să poarte acest nume, fiind produse exclusiv sau parțial vegetale. Multe dintre brânzeturi, caşcavaluri sau bânzele topite de la raft sunt pline de margarină (grăsimi vegetale). De exemplu, o așa zisă brânză daneză este un preparat din lapte, grăsimi vegetale (21%), sare şi un corector de aciditate (E5752). Trebuie reţinut însă că Danemarca, după Grecia, este al doilea producător de brânză feta din lume, iar brânza feta se prepară exclusiv din lapte de oaie sau capră, separat sau combinat.
În mod original, brânza topită se obţine prin topirea unuia sau mai multor feluri de brânzeturi, în prezenţa unor săruri de topire, explică tehnologii. Noile brânzeturi conţin sub 60% brânză, iar restul e înlocuit cu amidon. De exemplu o ”brânză topită cu caşcaval” produsă
