Marşul Washingtonului spre o calamitate financiară autoindusă trage semnale de alarmă în întreaga lume pe măsură ce neliniştea generală se transformă în preocupări reale faţă de posibilul faliment al celei mai mari puteri economice a lumii.

China şi Japonia – care deţin împreună 2.400 mld. dolari din datoria externă a SUA – au cerut o soluţionare rapidă a crizei şi şi-au exprimat temerile privind consecinţele economice ale unui eventual faliment.

În primul răspuns oficial venit din partea Chinei, viceministrul finanţelor Zhu Guangyao a declarat că trebuie găsită rapid o soluţie, pentru a „garanta siguranţa investiţiilor chineze“ şi stabilitate pentru economiile din întreaga lume.

„Cerem ca Statele Unite să ia măsuri serioase pentru a rezolva în timp util problemele politice din jurul plafonului de îndatorare şi pentru a preveni incapacitatea de plată. Aceasta este responsabilitatea Statelor Unite“, a spus acesta.

Economiştii prezic că falimentul SUA va afecta puternic economiile lumii. Investitorii vor renunţa cel mai probabil la dolar, eveniment care va bulversa alte valute. Pieţele de capital vor fi şi ele lovite, iar tranzacţiile raportate la valoarea de Trezorerie vor fi greu de executat.

Plafonul de îndatorare este un capriciu de guvernare împărţit şi de alte ţări. Danemarca şi Japonia au sisteme similare, dar fără antecedente de amestecare a limitelor de împrumut cu politici conduse pe muchie de cuţit.

Un oficial japonez, care a vorbit cu Financial Times, a declarat că Ministerul Finanţelor din Japonia este „foarte îngrijorat“ şi a făcut trimitere la turbulenţele de pe pieţele de capital şi „haosul“ creat de eşecul Camerei Reprezentanţilor în votarea autorizării fondurilor de salvare a băncilor în 2008. În acel caz, Camera Reprezentanţilor a respins un proiect de lege care ar fi dat o