Un barometru al schimbărilor politice din ultimii 100 de ani poate fi nomenclatorul străzilor. Foarte puţine sunt arterele din Alba Iulia care au rezistat personalizării mai mult sau mai puţin politice, rămânând neschimbate de-alungul anilor. „Furia reformistă“ s-a aplicat din plin în perioada regimului comunist.
Una dintre preocupările regimului comunist instalat în România, în urma alegerilor trucate din 1946, a fost să şteargă din memoria oamenilor personalităţile trecutului mai apropiat. Ne referim la membrii Casei Regale; personalităţi ale bisericii, politice şi militare româneşti active în perioada dintre cele două războaie mondiale; denumirile provinciilor pierdute după cel de-al doilea război mondial, Basarabia, Bucovina.
Potrivit unui studiu realizat de istoricul Gheorghe Anghel, fost director al Muzeului Naţional al Unirii, după venirea comuniştilor la putere, străzile din Alba Iulia au primit denumiri legate de evenimente şi personalităţi ale mişcării socialiste şi comuniste: Karl Marx, Dobrogeanu Gherea, 23 August, 30 Decembrie, Republicii etc.
De la Calea Regală la Karl Marx şi Viteazul
Strada principală de la podul Mureş şi până la actuala piaţă Brătianu, fostă Regimentul 5 Vânători, a primit denumirea de strada Republicii. Aceeaşi arteră între Piaţa Brătianu şi magazinul Unirea s-a numit Armata Roşie, apoi strada Ardealului, iar în continuare până la ieşirea din oraş strada Tudor Vladimirescu, în loc de Regimentul 24 Dorobanţi.
În cartierul Maieri, strada Mănăstirii a devenit a Ceferiştilor, iar Episcop Atanasie a fost redenumită a Proletarilor. Strada Franciscanilor a fost botezată Partizanilor.
La est de Cetate fosta stradă a Încoronării s-a populat şi a primit denumirea de Dobrogeanu Gherea, iar mai departe de la Cimitirul eroilor până în Cetate a fost transformată în Bulevardul 6 Martie.
Spre nord-ve
