Ziua si batalia. Aseara, Traian Basescu n-a mai lasat garda jos si a iesit la atac.
Cu riscul de a fi stampilat “basist” (scuze, Victor Ponta) trebuie sa admit ca interventia presedintelui a fost in linii mari corecta.
Exceptiile sunt dictate de plasticele si deja obisnuitele referinte prezindetiale, din filmul “motan”, “pisic” , “mitoman” sau mai stiu eu ce alta eticheta patrupeda atasata rivalilor politici.
Personal, nu agreez stilul, e marca lui Traian Basescu si nu ma reprezinta. Sau macar incerc sa nu cad in capcana raului in care au intrat vajnicii nostri combatanti politici.
Dar in linii mari, spusele presedintelui au fost cinstite, din perspectiva celor spuse noua pana acum acum de catre ambii semnatari.
Marele pact de coabitare e de fapt un “Acord de cooperare institutionala”, adica o treaba serioasa, s-ar presupune.
Nu doar ca suna maiestuos, in sine, ci in special prin faptul de aceasta “institutie” a intelegerii intre puternicii zilei face parte din celebrul MCV, prin care UE ne da sau nu nota de trecere periodic. Treaba grea, nu?
Pe scurt. Basescu si Ponta, girati de Antonescu si Dragnea, s-au angajat sa respecte niste chestii simple si cruciale, totodata: nu ne atingem de Justitie, facem echipa in politica externa, etc.
Imi pare sorry pentru Ponta, dar cred ca si tovarasii sai admit ce prostie a fost sa-l considere “basist” pe un procuror laudat pana si de SUA.
Dupa care, pentru ca se facea vinovat de acuzatia de “basism”, l-a ras din functie, sa stea baronimea penala calma. Nu cumva sa-l debarce repede pe Ponta din fruntea guvernului.
Apoi, cand s-a angajat sub semnatura ca nu face nimic de capul sau peste hotare, ce l-o fi apucat pe onor Viorel-premier sa bata campii invers pe teme precum Siria, Kosovo sau Azerbaidjan?
Insa buba cea mare ramane cea cu Justitia. Inteleg ca activul de cadre al