Unul dintre cei mai iubiţi şi mai apreciaţi fotbalişti ai generaţiei de aur, Gică Popescu împlineşte astăzi 46 de ani. Jurnalul Naţional îi urează “La mulţi ani!”
Mi-am propus mereu targeturi foarte, foarte greu de realizat
“Oriunde aş sta, oriunde m-ar purta viaţa, aici e locul meu, acasă, în România”
“Nu-mi schimb programul în funcţie de aniversare. Sunt la birou dimineaţa, seara cu familia. Din fericire, zilele mele nu sunt toate la fel. O zi normală înseamnă trezit dimineaţa, dus copiii la şcoală, apoi la birou, în funcţie de programul de la birou zilele pot fi diferite, merg la sală şi seara, în familie.
Aş vorbi mai degrabă de conjuncturi favorabile decât despre noroc, dar e adevărat că în sport, în fotbal, în cazul meu, ai nevoie şi de o doză de noroc. Îmi aduc aminte de generaţia noastră, care a avut ca punct de plecare meciul de la Cardiff, când Ţara Galilor a ratat la 11 metri, dacă s-ar fi marcat acel 11 metri, nu ştiu dacă ar mai fi existat generaţia de aur. Deci e nevoie şi de o doză de noroc, dar în general eu o numesc conjunctură favorabilă, iar generaţia noastră a avut parte de această conjunctură favorabilă prin faptul că a venit revoluţia cu şase luni înaintea Campionatului Mondial unde eram calificaţi şi am profitat de acest lucru pentru a ne putea transfera în străinătate. Aceasta a fost o conjuctură extraordinară de care generaţia noastră a avut parte şi de care generaţiile anterioare nu s-au putut bucura. Au fost momente când adversarul era foarte, foarte puternic, dar modul în care te raportezi la adversar ţine de personalitatea fiecăruia, de puterea fiecăruia dintre noi, putere pe care eu, din fericire, am avut-o. De exemplu, când am intrat în vestiarul Barcelonei, nu mi-a fost teamă şi întotdeauna am încercat să mă ridic la nivelul rezonanţei acelui vestiar, tocmai de aceea am ajuns să fiu c
