Un viceprim-ministru și președinte executiv al PSD este inculpat pentru felul în care a condus o campanie electorală – cea de la referendumul din 2012 privind suspendarea președintelui României. Ce reproșează Parchetul sunt încălcări repetate ale legii în exercitarea funcției de șef de campanie electorală, nu altceva.

Când comentez aceste fapte încerc să nu mă refer la persoane (deși persoana respectivă este un produs-emblemă) și nici la detaliile dosarului de urmărire penală. Judecătorii vor decide. Publicul va afla amănunte de dosar, iar mass-media se vor ocupa de aspectele mai spectaculoase ale procesului. Lucruri normale, fără interes pentru materialul de față.

Am mai scris despre catastrofala campanie condusă de USL în vara anului 2012 în timpul referendumului de suspendare a președintelui. Am spus că această campanie poate fi un exemplu de manual pentru categoria „Nu faceți așa!“. Reamintesc faptele. USL obține majoritatea în parlament prin negocieri de culise, doboară guvernul fărâmițat al democrat-liberalilor, iese victorios în alegerile locale, iar primul-ministru Victor Ponta ține morțiș să se ducă în locul președintelui la Consiliul European din iunie 2012. Se duce, dar fără mandat. Partenerii europeni se supără, îl atenționează, iar Victor Ponta reacționează cu un vot de suspendare a președintelui Băsescu. Impulsiv, căci Traian Băsescu era la cea mai redusă cotă de încredere din lunga sa viață politică, cu un partid distrus și cu audiența publică sfărâmată. Campania începe cu o decizie a Curții Constituționale prin care referendumul este declarat valid numai dacă se prezintă 50% plus unu din electorii aflați pe liste. Lucru greu, dar nu imposibil. La alegerile din România prezența a 9,2 milioane de electori nu este un fenomen neobișnuit. Chiar dacă avem două-trei milioane de electori în afara României, chiar dacă interesul pentru politică e