Potrivit doctorului în economie, Alexandru Tamba, noile reguli din Codul insolvenţei aduc şi câteva elemente care pot fi benefice în economie.

„Nu sunt practician în insolvenţă, dar cred că sunt şi anumite aspecte interesante. Pe de o parte, sunt unele firme care vor să intre intenţionat în insolvenţă pentru a scăpa de anumite situaţii, iar administratorii continuăa ctivitatea în alte firme. Noile reguli vin să stopeze acest fenomen acela de a da aşa zisele „tunuri” financiare. Dar vom vedea ce va fi”, ne-a declarat Alexandru Tamba.

Care sunt noile reguli şi de când se aplică?

Insolvenţa debitorului - reprezentând insuficienţa fondurilor pentru plata datoriilor certe, lichide şi exigibile - se prezumă atunci când acesta nu a plătit datoria faţă de creditor după 60 de zile de la scadenţă, nu după 90 zile ca în prezent. În acelaşi timp, este menţinut articolul care stabileşte că insolvenţa este iminentă atunci când se dovedeşte că debitorul nu va putea plăti la scadenţă datoriile exigibile angajate, cu fondurile băneşti disponibile la data scadenţei.Pentru formularea unei cereri de deschidere a procedurii de insolvenţă se introduce o valoare-prag şi pentru debitor, aceeaşi cu cea pentru creditor, respectiv de 40.000 de lei. Planul de reorganizare va putea fi propus de către debitor, cu aprobarea AGA, dacă procedura a fost declanşată de acesta, de către administratorul judiciar sau de unul sau mai mulţi creditori deţinând împreună cel puţin 20% din valoarea totală a creanţelor. Nu va putea propune un plan de organizare acel debitor care a mai apelat la procedura insolvenţei în ultimii cinci ani. Executarea planului de reorganizare este propusă să fie realizată pe o perioadă de un an, putând fi prelungită cu până la 12 luni, dar fără a depăşi doi ani. Planul se consideră acceptat dacă este aprobat de deţinătorii a cel puţin 50 la sută din totalul v