Cu frumoase şi binecuvântate locuri a binecuvântat Creatorul tuturor celor văzute şi nevăzute pământul pe care la trimis propovăduire pe întâiul Său apostol chemat Andrei. Un astfel de loc minunat se găseşte şi în De Dumnezeu Păzita Arhiepiscopie a Aradului la locul unde munţii Zărandului coboară domol în Câmpia de Vest prin dealurile pitoreşti ale Podgoriei Aradului. Aici ca o binecuvântare – din mila lui Dumnezeu- străjuieşte în apropierea ruinelor vechilor Cetăţi româneşti ale Şiriei, Tornei şi Hindecului o Cetate a Credinţei şi anume Mănăstirea Feredeu cu cele două locaşuri ale sale. Noua locaţie Feredeul din Vale cu Biserica Sfântul Ilie şi Vechiul Schit din deal situat la o altitudine de 427 metri în apropierea Şeii Cazan cu Biserica cu Hramul Sfântul Mare Mucenic Gheorghe şi Paraclisul de vară cu Hramul Înălţarea Sfintei Cruci. Biserica mănăstirii din deal este ridicată în apropierea unui izvor cu apă cristalină care şi dă numele Sfîntului Aşezământ de Feredeu. De minunatul izvor se leagă numeroase tămăduiri care l-au transformat în loc de perelinaj atât la marile sărbători creştine cât şi în timpul anului. Istoria sfântului locaş se pierde în negura timpurilor. Este cunoscut faptul că pe lângă cetăţile creştine medievale sau chiar în interiorul acestora se găsea câte un locaş de închinare şi cel puţin un slujitor al altarului sau un duhovnic. De la această regulă putem spune că nu face excepţie nici Mănăstirea Feredeu .Aflându-se în apropierea cetăţilor amintite mai sus putem afirma că începuturile Mănăstirii Feredeu sunt similare cu începuturile cetăţilor Tornea, Hindec şi Şiria aproximativ anul 1169. După unele informaţii care sau transmis din generatie în generatie, rezultă, că schitul, acest aşezamânt monahal, a existat şi în perioada anilor când o bună parte din teritoriile de pe Valea Muresului Inferior, din Banat precum şi din ţara celor trei Criş