În vreme ce alţi constructori consideră că pila de combustibil nu va avea cine ştie ce rol de jucat, Mercedes vede lucrurile altfel, însuşi preşedintele Consiliului de administraţie al Daimler AG, Dr.Dieter Zetsche, afirmând că „hidrogenul va fi noul petrol, de aceea e timpul pentru o nouă schimbare”.
Din 2016-2017, Mercedes vrea să aducă preţul automobilelor cu pilă de hidrogen la nivelul hibrizilor diesel şi anunţă crearea unei infrastructuri de aproximativ 1.000 de staţii de alimentare cu hidrogen lichefiat. Rămâne de văzut însă sub ce unghi se va tăia felia de tort ca pondere în restul tehnologiilor de propulsie alternativă în următorul deceniu. Potenţialul hidrogenului era intuit chiar de Jules Verne, iar la două sute de ani distanţă, cert este că Daimler are proiecte avansate legate de un viitor fără emisii care nu mai pare aşa o utopie.
Pentru a putea acoperi într-un mod eficient şi rezonabil Germania cu o reţea de staţii de hidrogen, ideal ar fi nevoie de câteva mii de staţii dacă ar exista câte una la fiecare 40 sau 45 km. Costurile iniţiale, inclusiv cele pentru lichefierea hidrogenului, erau estimate la aproximativ 100 de miliarde de euro. Dacă însă sistemul s-ar raporta la o reţea mai vastă de staţii de alimentare cu H2, costurile repartizate pe fiecare unitate ar putea scădea la 500.000 de euro sau chiar 250.000 de euro pe staţie, egalând astfel nivelul necesar unei investiţii într-o pompă convenţională de carburant (benzină şi diesel). Evident, în cazul unei infrastructuri de o mai mare anvergură naţională se va miza şi pe o schemă cu sprijin guvernamental din partea statului german.
Propulsia efectivă a maşinilor cu pilă de combustie se face prin motoare electrice. Principiul de generare a electricităţii la bordul automobilelor ce au ca şi carburant hidrogenul este relativ simplu, bazat pe electroliza inversă. Energia ia fiinţă în pila
