România se află pe un loc fruntaş în privinţa cazurilor de hepatită B şi C la nivel european. Una dintre principalele probleme ale virusurilor hepatitice este subdiagnosticarea sau diagnosticarea târzie. Deși hepatita poate fi depistată printr-un simplu test de sânge, medicii atrag atenția că în multe cazuri infecțiile cu virus hepatitic sunt diagnosticate abia după mai mulţi ani în care persoanele au trăit cu infecția în corp, dar nu au știut acest lucru. Diagnosticarea tardivă este cauzată și de faptul că persoanele infectate nu prezintă simptome acute, aceste afecțiuni acționând de multe ori tăcut în organism.
„Prevenţia şi diagnosticarea precoce sunt esenţiale în ceea ce priveşte hepatitele B şi C. Populaţia ar trebui să conştientizeze faptul că hepatitele sunt probleme de sănătate publică, iar depistarea din timp înseamnă o mai bună complianţă la tratament, dar şi prevenirea contaminării altor persoane”, a declarat prof. dr. Mihai Voiculescu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Studiul Ficatului.
Infecţiile hepatitice B şi C netratate corespunzător pot afecta major calitatea vieţii pacienţilor, ducând la complicaţii grave, precum hepatita cronică, ciroza hepatică, insuficienţa hepatică acută/cronică sau cancerul hepatic.
Pentru a aduce în atenţia specialiştilor cele mai noi subiecte din domeniul hepatologiei, Asociaţia Română pentru Studiul Ficatului, în parteneriat cu Fundaţia Acad. Marin Voiculescu, organizează la Bucureşti al XXIII-lea Congres Naţional de Hepatologie, precum şi evenimentele conexe ale manifestării: Al III-lea Congres Româno-Francez de Hepatologie şi Al IV-lea Curs Balcanic de Hepatologie. Manifestările reunesc unii dintre cei mai importanţi profesionişti în hepatologie atât la nivel naţional, cât şi internaţional, care vor prezenta cele mai recente informaţii despre infecţia cu virus hepatitic B, C şi D, ciroza hepatică,
