Un număr de 66 clădiri sunt propuse spre expertizare seismică în principalele localităţi din judeţul Constanţa. Cele mai multe dintre acestea se află în municipiul Constanţa - 25.

În clasamentul riscului urmează Mangalia - 22 clădiri, Hârşova - 11, Năvodari - 4, Cernavodă - 3 şi Medgidia - 1. Suma estimată de primari pentru realizarea expertizării este de aproape 2 milioane lei.

Restul localităţilor nu au trimis către Guvern nicio statistică, de unde poate rezulta că nu au astfel de imobile cu grad de risc seismic.

În reşedinţa de judeţ, 6 imobile se află pe lista clădirilor de locuit încadrate în clasa I de risc seismic, marcate prin panouri de avertizare (aşa-numita bulină roşie). Acestea se află în zona centrală a oraşului şi au fost construite în perioada 1900-1938.

Casele sunt situate pe străzile Callatis, General Manu, Nicolae Titulescu, Traian, Ştefan cel Mare şi Mercur. Întinderea lor însumează suprafaţa de 10.000 metri pătraţi, care s-ar transforma în molozuri în eventualitatea unui cutremur.

La Constanţa s-a resimţit cutremurul care s-a produs duminică, 6 octombrie, ora 4.37, în zona Vrancei. Seismul a avut în epicentru magnitudinea de 5,5 grade pe scara Richter, fiind cel mai puternic din ultimii ani din România.

De obicei, Constanţa resimte mai slab decât Bucureştiul seismele care au epicentrul în zona Vrancei. Datorită distanţei mai mari (270 kilometri Focşani – Constanţa, faţă de 180 kilometri Focşani - Bucureşti), la Constanţa cutremurele sunt mai puţin riscante.

Vă mai recomandăm

Cutremurul de la Constanţa, sub 3 grade pe scara Richter. Cum s-a resimţit cel mai puternic seism al ultimilor ani

Observatorul Seismologic de la Eforie va fi conectat la reţeaua electrică de înaltă tensiune

La Eforie a fost inaugurat cel mai modern observator seismologic din Sud-Estul Europei