Se apropie ziua cinstirii Sf. Cuvioase Parascheva, moment ce marchează cel mai important pelerinaj ortodox din România, sute de mii de oameni adunându-se în jurul Catedralei Mitropolitane din Iaşi, care adăposteşte trupul cel sfinţit al Cuvioasei. Momentul este văzut diferit: ajutor şi cinstire sfântă pentru unii, superstiţie şi ocultism pentru alţii şi, pe ici pe colo, capital electoral pentru politicieni şi brand important pentru comercianţi.
Un scurt istoric al poposirii trupului sfintei la noi arată că aceasta s-a născut în cetatea Epivat, în apropiere de Constantinopol, pe ţărmul Mării Marmara, în prima jumătate a sec al XI-lea. Încă din tinereţe, determinată de dorinţa de viaţă sfântă, a intrat în monahism, la o mănăstire de lângă Constantinopol. Apoi, timp de mulţi ani a trăit o viaţă ascetică în mânăstirile din Constantinopol, Ierusalim şi de pe Valea Iordanului, după care, la vârsta de 25 de ani s-a întors în locurile natale, la îndemnul unui înger ce i s-a arătat, unde a trăit timp de doi ani. La vârsta de 27 de ani s-a mutat către Domnul, a fost înhumată aproape de ţărmul mării, iar după mulţi ani, arătându-se preotului bisericii din Epivat, trupul său a fost descoperit întreg, binemirositor şi nestricat. De aceea, el a fost luat cu cinste de credincioşi şi păstrat în biserica din Epivat timp de 200 de ani. În jurul anului 1235, moaştele Cuvioasei Parascheva au fost mutate la Târnovo, în Bulgaria, după care au plecat la Belgrad, iar în anul 1521 ajung la Constantinopol. De aici, în anul 1641 voievodul moldovean Vasile Lupu a cerut de la sultanul Murat al IV-lea moaştele Cuvioasei Parascheva la Iaşi, urmare a achitării unei datorii a Bisericii din Constantinopol (260 pungi cu aur, plus alte 300 de pungi pentru strămutare) şi le-a aşezat în biserica ctitorită de el, Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi. În anul 1887 sfintele moaşte sunt mutate la catedrala Mi