Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a anunţat cu ocazia zilei Holocaustului că a depus o iniţiativă legislativă prin care organizaţiile, simbolurile şi promovarea ideilor legionare vor fi interzise prin lege.

Crin Antonescu intervine într-o materie foarte sensibilă care a prilejuit multe dispute şi care nu încetează să suscite o vie emoţie politică. În primăvara acestui an, bunăoară, o conferinţă susţinută la Bucureşti de cercetătorul William Totok despre Ion Gavrilă Ogoranu şi rezistenţa armată anticomunistă a provocat proteste în sală şi reacţii vehemente în presă.

Conferenţiarul care făcuse parte din Comisia Internaţională pentru studierea Holocaustului în România, avertiza asupra relaţiei greu disociabile între fosta mişcare legionară şi o rezistenţa armată anticomunistă, căutând totodată să limiteze înclinaţiile mitizante. Au fost sau nu partizanii din munţi legionari? Şi dacă au fost legionari, este legitim cultul care li se dedică? Sau, cu alte cuvinte, pot fi exoneraţi legionarii de crimele lor pentru că au fost anticomunişti?

Aplicată pe teren, problema nu este deloc uşoară şi nu e de mirare că se produc destule contrarietăţi, căci dacă există tentaţia de a extinde reverenţa pioasă faţă de mişcarea anticomunistă asupra legionarilor, se iveşte şi tendinţa opusă de a delegitima întreaga mişcare anticomunistă cu suspiciunea contaminării ei legionare. Elie Wiesel, de exemplu, refuzase să viziteze Memorialul de la Sighet rănind grav sensibilitatea acelora care ridicaseră cel mai emoţionant monument închinat victimelor represiunii comuniste din România.

Dar tocmai de aceea clarificările istorice sunt atât de necesare, căci confuziile nu fac decât să alimenteze neînţelegerile.

Conferinţa lui William Totok a prilejuit de altfel reacţii tipice pentru aceste amalgamuri sentimentale. Realizatoarea serialului documentar ”Memorialul dur