Producţiile de porumb şi floarea-soarelui de anul viitor se află sub risc după ce Comisia Europeană a hotărât ca de la 1 decembrie să interzică pesticidele din clasa neonicotinoidelor, considerate nocive pentru populaţia de albine. În lipsa acestui tip de pesticide culturile viitoare de porumb şi floarea-soarelui devin vulnerabile la mai mulţi dăunători printre care şi Tanymecus Dilaticollis, denumit popular “Răţişoara Porumbului”.
“Acest dăunător apare în perioada de semănăt în prima fază şi poate distruge toată cultură în cazul unui atac mai puternic. Afectează atât porumbul cât şi floarea-soarelui. Pierderea nu este totală pentru că agricultorii pot întoarce (reînsămânţa – n.red.) cultura ceea ce înseamnă costuri suplimentare de 300-400 lei/ha”, a explicat Nicolae Briceag de la Trident Star Ialomiţa, o fermă de 400 de hectare.
Răţişoara Porumbului este o gărgăriţă de 6-8 mm lungime care se hrăneşte cu plante tinere de porumb, orz, sfeclă de zahăr, tutun sau floarea-soarelui.
România a reuşit în această toamnă să fie al doilea jucător de pe piaţa europeană a porumbului cu o recoltă de aproape 11 milioane de tone, şi liderul blocului comunitar pentru producţia de floarea-soarelui cu alte 2 milioane de tone. Producţia de porumb este un business la nivel de economie de 1,1 miliarde de euro iar cea de floarea-soarelui a adus în acest an alte 700 milioane de euro.
În cazul unui atac sever, în care întreaga suprafaţă de porumb este afectată total de răţişoara porumbului, pierderile agricultorilor s-ar ridica la 250 de milioane de euro, potrivit calculelor ZF.
Producţiile de porumb şi floarea-soarelui de anul viitor se află sub risc după ce Comisia Europeană a hotărât ca de la 1 decembrie să interzică pesticidele din clasa neonicotinoidelor, considerate nocive pentru populaţia de albine. În lipsa acestui tip de pesti
