Pentru unele catastrofe putem încheia poliţe de asigurare, pentru altele nu.

Doar câteva ferestre de la blocurile înalte s-au luminat duminică înainte de ivirea zorilor, după ce pământul s-a legănat cu putere. Cei care s-au trezit s-au speriat, dar nu într-atât încât să iasă în stradă. O magnitudine de 5,5 grade pe scara Richter e modestă pentru cutremurele de adâncime din România. De altfel, o hartă seismică realizată în anii ’60 de profesori ai Universităţilor Bucureşti şi Cluj şi rămasă practic neschimbată până azi împarte ţara noastră, mai exact estul şi jumătatea de sud, în trei mari zone de risc. De la Vaslui la Brăila şi până dincolo de Ploieşti-Focşani se întinde zona de risc maxim (8 grade). În jurul acesteia, oraşe precum Iaşi, Bacău, Piteşti, Bucureşti, Giurgiu şi Tulcea sunt menţionate în a doua zonă (7 grade), iar Constanţa, Craiova, Braşov, Sibiu şi Botoşani - în a treia zonă. Dincolo de limita Turnu Severin - Sighişoara - Suceava pericolul scade sub pragul de 6 grade, fiind totuşi menţionate Timişoara şi Aradul ca epicentre relevate pe cale microseismică. În aceeaşi categorie intră şi vestul judeţului Galaţi, nu departe de locul unde se înregistrează de câteva săptămâni seria micilor cutremure de suprafaţă. Interesant este că acestea se produc într-o zonă cunoscută încă din anii ’60 ca arie epicentrală seismică şi care se întinde pe o fâşie lată de 20-30 km de la municipiul Galaţi până dincolo de oraşul vrâncean Panciu. Conform aceleiaşi hărţi seismice, în această arie îşi au originea trei direcţii de răspândire a cutremurelor: spre Iaşi, spre Braşov şi spre Bucureşti.

Probabil că în zilele următoare va creşte numărul poliţelor de asigurare pentru locuinţe, dar întrebarea este: suntem pregătiţi în eventualitatea producerii unui cutremur de amploare? Premierul Ponta, cât şi viceprimarul Chirica au spus acelaşi lucru, la interval d