Denumirea străzilor oraşului Alba Iulia după Marea Unire s-a făcut cu concursul profesorilor ce activau la primul liceu românesc din Transilvania, Liceul „Mihai Viteazul“. A fost una dintre măsurile luate de autoritățile vremii, impuse de instaurarea administrației românești după anul 1918. Un studiu realizat de istoricul Gheorghe Anghel, fost director al Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia, arată că în 1928 oraşul Alba Iulia avea 53 de străzi pe care locuiau 12.500 de locuitori.
Numerotarea şi denumirea străzilor oraşului Alba Iulia din perioada interbelică este prezentată de istoric după desenul lui Carol Skoda, reprodus sub forma unei cărţi poştale ilustrate de fotograful Bach din Alba Iulia, la 8 mai 1928.
Nume de regi, scriitori, flori, eroi naționali, provincii istorice
Arterele purtau numele unor mari personalităţi istorice, scriitori, ale membrilor Casei Regale, ale provinciilor şi oraşelor istorice din România Mare, ale localităţilor unde armata română a obţinut victorii în Primul război mondial.
Vă prezentăm în continuare denumirea celor 53 de străzi existente în Alba Iulia interbelică:
Încoronării (fosta 6 Martie), Traian (numele a fost atribuit în secolul al XIX-lea), Regiment 5 Vânători (strada principală, fostă Republicii), Piaţa Mihai Viteazul (actuala Piaţă Iuliu Maniu), Calea Regele Ferdinand (actuala stradă Mihai Viteazul), Regele Ferdinand (fosta stradă Decebal, porţiunea de la fosta Gară Mică până în Calea Moţilor), Regina Maria (fostă 30 Decembrie), Nicolae Filipescu (Teilor), George Coşbuc, Simion Bărnuţiu, Mihail Eminescu, Mărăşeşti, General Eremia Grigorescu (actuala Primăverii), Andrei Mureşanu, Bucureşti, Strada Nouă (Trandafirilor), Florilor, Zidarilor, Basarabiei (fostă Muncitorilor), Ion Arion (Crinului), Piaţa General Berthelot (actuala piaţă I.C. Brătianu), Plevnei, Olteniei, Franciscanilor (fostă a
