"Janet Yellen este o alegere minunată pentru postul de preşedinte al Federal Reserve", a declarat Larry Summers după anunţul de la Casa Albă. Calificarea actualului vicepreşedinte al Fed-ului pentru noul post a fost descrisă pe larg în articole din presa financiară internaţională şi concluzia este unanimă: nu se putea găsi cineva mai bun.

Mai sunt, bineînţeles, şi opinii negative, cum este cea din cotidianul german online Deutsche Wirtschafts Nachrichten. Aici se arată că "numirea sa este o veste bună pentru toţi cei care beneficiază de banii ieftini de la Fed", deoarece "banii artificiali permit elitei financiare globale să speculeze, în continuare, pe scară largă".

Dar criticile nu se regăsesc doar în presa internaţională. Cu multe luni înainte de apariţia numelui Yellen pe lista candidaţilor la conducerea Federal Reserve, David Stockman, fost oficial în administraţia Reagan, scria în cartea sa "Marea deformare. Coruperea capitalismului în America" că "după reconfirmarea lui Ben Bernanke în fruntea Federal Reserve de către administraţia Obama, comitetul de politică monetară a ajuns să fie dominat de adepţii tipăririi necontrolate, cum este vicepreşedintele Janet Yellen".

În opinia lui Stockman, "adevărata ironie a realegerii lui Obama este aceea că progresiştii politici sunt aşa de subjugaţi de teoriile keynesiene ale stimulării consumului, încât au pus pe tavă Wall Street-ului banca centrală", iar "acest aranjament pervers este dus la îndeplinire de către profesori confuzi, cum este Bernanke, şi aparatcici de carieră, cum este Yellen".

În definiţia din Wikipedia a aparatcic-ului este inclusă opinia lui James Billington, conducătorul Bibliotecii Congresului din SUA, care îl caracterizează drept "o persoană fără planuri mari, doar un executant sârguincios al sutelor de detalii".

"Funcţionar care arată o supunere oarbă faţă de superi