În secolul al XVIII-lea, o data cu instaurarea regimului fanariot, modul de viaţă şi portul principilor din Ţara Românească şi Moldova erau influenţate de moda de la Constantinopol, ca dovadă a slujirii cu devotament a Înaltei Porţi.

Curţile domneşti cultivau un stil de viaţă opulent şi risipitor, în acord cu modelul oriental, însă care contrasta violent cu stilul simplu, tradiţional, al vieţii oamenilor de rând.

Depăşind uneori luxul marilor demnitari ai Înaltei Porţi, boierii, imitând Curtea domnească, se întreceau în a purta giubele, işlice, anterie, cepchene, şalvari, fermenele confecţionate din cele mai rare stofe, unele căptuşite cu blană, ornamentate cu fir din aur sau argint şi cele mai scumpe nestemate. Blănurile aplicate pe poale, la guler, pe mâneci, şi mătăsurile fine constituiau bogăţia garderobei boierimii, în care un loc aparte îl deţinea blana de samur, adusă din Siberia, foarte scumpă şi rezervată în exclusivitate pentru elita boierească.

Continuarea pe historia.ro