În ţările occidentale agricultura, chiar şi la nivel familial, e o afacere profitabilă. La noi câştigă bişniţarii, care ocupă pieţele abuziv şi dictează preţul. Cumpără pe nimic marfa din poarta ţăranului, face profituri de mii de euro fără să plătească taxe, în timp ce ţăranul român este în faliment. Acesta lucrează săracul un an de zile, investeşte puţinii bani pe care îi mai are, pentru ca la sfârşit de an să fie nevoit să îşi vândă rodul muncii sale pe sume derizorii. În tot acest timp, autorităţile par să fi pierdut lupta cu speculanţii. Cadrul legal a tot fost modificat, dar până la urmă câştigă tot băieţii deştepţi. În acest ritm, agricultura de subzistenţă va muri, lăsând micii fermieri fără nicio sursă de venit. Caz concret: Pişcoltul

Când vine vorba despre relaţia parazitară dintre samsari şi adevăraţii producători agricoli, cel mai bun model este comuna Pişcolt. Producătorii adevăraţi nu au loc în piață din cauza samsarilor și îşi vând produsele pe marginea șoselei care trece prin comună. De altfel, pe marginea Drumului Naţional 19 care trece prin comună sunt zeci de tarabe şi colibe improvizate, din care săracii agricultori încearcă să îşi valorifice marfa la preţuri acceptabile. Şi asta pentru că în pieţele agro-alimentare nu au loc din cauza băieţilor deştepţi.

Ioan Lazea este unul dintre agricultorii care refuză să îşi vândă produsele către speculanţi. “Mai sunt unii care ne reproşează că avem preţuri aproape ca la piaţă. Să nu le pară rău, avem şi noi nevoie de bani, să arăm, să semănăm. Şi nu e vorba de noi, ne gândim la săracii samsari, că nu vor avea ce să vândă şi sărăcesc”, e ironic agricultorul care, pe lângă agricultură, mai lucrează şi ca paznic ca să-şi întreţină familia.

Zilele trecute a vândut la stradă cartofi doar de vreo 40 de lei şi vinete de 50 – 60 de lei. “Facem cu rândul, când eu, când nevastă-mea şi ne rugăm la fi