Deficitul comercial a scăzut în primele opt luni cu peste 40% faţă de aceeaşi perioadă din 2012, interval în care exporturile au crescut cu aproape 8%, iar importurile au pierdut 1,3%. Aparent, avem o economie mai echilibrată; de fapt, reducerea deficitului semnalează reducerea cererii din economie, în special pe segmentul firmelor.

Teoretic, creşterea exporturilor aduce simultan importuri de tehnologie, astfel încât reducerea deficitului comercial nu poate fi pusă exclusiv în sarcina exportatorilor, mai ales la amplitudinea la care se realizează în România. Avem simultan o reducere a cererii din economie care se reflectă în reducerea importurilor per ansamblu, în ciuda unei dinamici pozitive a importurilor de tehnologie. De unde vine preponderent această reducere? Există în acest moment mai multe sondaje ce arată o creştere a consumului populaţiei chiar dacă veniturile n-au urcat semnificativ (am depăşit, se pare, componenta psihologică a crizei).

INS le confirmă în estimările privind creşterea PIB-ului în primul semestru. Astfel, contribuţia consumului final a urcat cu 0,1% între prima şi a doua citire, ca urmare a creşterii volumului cheltuielilor gospodăriilor populaţiei şi administraţiilor publice. Iar dacă nu consumul populaţiei şi administraţiei a pus umărul la reducerea cererii, “vinovaţii” ar trebui căutaţi pe segmentul cererii asigurat de companii. Pe fondul problemelor cu accesarea creditelor noi, a costurilor mari aferente celor vechi şi reducerea investiţiilor publice, companiile au adoptat atitudini mai prudente, reducând investiţiile şi volumul de activitate. Dacă se va menţine însă tendinţa de comprimare a deficitului comercial, angajatorii pot replica prin ajustări la nivelul politicilor salariale.

Cifrele

Deficitul comercial a scăzut în primele opt luni cu peste 40% faţă de aceeaşi perioadă din 2012, la 16,4 miliarde lei (3,