Sătmărenii au participat joi la o incursiune în trecutul oraşului Satu Mare prin intermediul unor documente unicat, care, după 40 de ani, au fost aduse din nou împreună în cadrul expoziţiei “Privilegiile medievale şi moderne ale oraşului Satu Mare”. Vernisajul expoziţiei a avut loc joi, la Muzeul Judeţean Satu Mare, fiind deschisă publicului până pe 20 octombrie.

După 40 de ani, documentele cele mai valoroase ale Primăriei Satu Mare, împărţite atunci de conducerea judeţului Satu Mare între Arhivele Statului şi Muzeul Judeţean, ajung din nou împreună, dându-le şansa sătmărenilor să privească trecutul oraşului prin intermediul unor documente unicat, spectaculoase prin informaţia conţinută, autografe, forma grafică, materialul din care sunt confecţionate (pergament sau hârtie de moară). De-a lungul timpului aceste documente au fost cercetate de mulţi oameni de seamă, printre ei numărându-se şi Nicolae Iorga care a consultat documentele în anul 1925.

În Evului Mediu, pe teritoriul actual al oraşului Satu Mare au existat două aşezări diferite: Sătmar (castrum Zotmar) aşezare pomenită de notarul Anonim al regelui Bela în “Gesta Hungarorum” ca existând în veacul al X-lea odată cu năvălirea ungurilor în această zonă, iar din anul 1191 ca centru al comitatului cu acelaşi nume, şi Mintiu (Németi), aşezare populată cu oaspeţi germani (hospites teutonici) începând cu secolul al XI-lea şi aşezaţi pe malul drept al Someşului, localizată în zona bisericii reformate de pe strada Ady Endre şi zona Spitalului Vechi. Satu Mare şi Mintiu au fost beneficiarele unor vechi privilegii acordate de regii Ungariei, privilegii care au fost reînnoite de foarte multe ori.

Primul privilegiu este acordat de regele Andrei al II-lea (1205-1235) oaspeţilor teutoni din Sătmar (hospitibus Teutonicis de Zathmar). Al doilea privilegiu datează din anul 1264 şi este acordat de regele Ştefa