Păstrăvăria de la Plopiş, judeţul Sălaj, inaugurată în luna ianuarie a acestui an, a fost închisă după ce, potrivit administratorilor, o fermă de mistreţi situată în amonte pe cursul de apă ce alimenta acumularea a murdărit constant apa până când au murit toţi păstrăvii.
Păstrăvăria era cea mai mare din ţară şi una dintre cele mai mari din Europa de Est, investiţia fiind estimată la aproximativ 3 milioane de euro, în mare parte proveniţi din fonduri europene.
Potrivit administratorului Augustin Răcean, problemele au început să apară încă înainte de inaugurarea păstrăvăriei, în momentul în care în bazinele populate cu puiet de păstrăv a început să se dea drumul la apă din acumularea alimentată de două pâraie din zonă, până atunci fiind folosită exclusiv apă din foraje. „La fiecare viitură, apa venea foarte murdară şi mureau câte 5.000 – 6.000 de peşti de fiecare dată. Iar asta se întâmpla de două – trei ori pe lună”, povesteşte Răcean. Administratorul spune că momentul apariţiei acestor probleme coincide cu cel al mutării în amonte, undeva în judeţul Bihor, a unei ferme de porci mistreţi, unde era amenajat un ţarc chiar pe un versant de pe care apele se scurgeau în unul din pâraiele ce alimentau păstrăvăria. Aşa că, la fiecare ploaie mai însemnată, apa spăla versantul de dejecţiile mistreţilor şi de pământul scormonit de aceştia, ducându-le în pârâu, iar apoi în acumularea păstrăvăriei şi de aici în bazine.
Augustin Răcean spune că deşi investiţia a inclus şi sisteme de filtrare, la turbiditatea foarte mare produsă din cauza mistreţilor aceste sisteme nu erau eficiente. Aşa se facă că, treptat, păstrăvii din bazinele de la Plopiş au pierit ori s-au îmbolnăvit, „apogeul” fiind atins în luna iunie a acestui an, când 12 tone de peşte mort a fost recoltat din apă.
Administratorul susţine că în tot acest timp a încercat să determine gărzile de
