Zilele astea se tot discută despre noul Cod Rutier. Astăzi, aș vrea să vorbim despre un specimen des întâlnit pe șoselele noastre: Gibonul cu BMW.
Acum două săptămâni, un cocalar cu BMW la mâna a doua și numere de Austria a intrat intenționat într-un grup de bicicliști care-i stătea în cale. Nu era nici beat, nici drogat, nici bolnav. Era șmecher.
Culmea e că bicicliștii ăia tocmai protestau, în mod organizat și aprobat de primărie, cerând amenajarea unor piste speciale care să-i ferească de giboni. În spatele lor, melteanul cu BMW la mâna a doua și numere de Austria nu mai avea răbdare, pentru că meltenii cu BMW se grăbesc întotdeauna, ei s-ar lua la întrecere și într-un cortegiu funerar. Așa că a intrat direct în ei, lovindu-i ușor și făcându-le praf bicicletele. De ce? Pentru că el are BMW, deci e un fel de supraom, iar ăia aveau biciclete, adică erau mai jalnici chiar decât ăia cu Logan pe care-i uită Dumnezeu 0,03 secunde la semafor și încurcă circulația.
Geneza
Gibonul cu BMW la mâna a doua e o specie relativ nouă. El se trage din bătăușul satului sau din golănașul de cartier care, în lipsă de pregătire, perspectivă, inteligență, imaginație și diplomă de BAC s-a dus la furatdinmagazine/ștersbabelacur în Italia, Spania, Germania etc. După câțiva ani în care ori au stat prin pușcărie, ori au fost slugăriți de angajatorii străini, adesea indieni sau chinezi, bătăușul satului și golănașul de cartier au reușit să strângă câteva sute de euro. Cu care-și cumpără o gioarsă de BMW, cu numere străine și cu kilometrajul Danielei Crudu. Mașina fiind o căzătură, înmatricularea ei în România costă cât una nouă, dar trei luni tot se poate merge cu ea. Drept urmare, bătăușul satului și golănașul de cartier se întorc acasă, unde capătă instantaneu un nou statut: șmecher cu BMW. Pentru că, la noi, orice dobitoc cu BMW este considerat, în mod automat, șme
