Am deschis într-o zi, din pură curiozitate, ușa sufletului meu. Am apăsat ușor pe clanță, am aruncat o privire fugitivă și am închis repede. Mi-am dat seama că îmi este teamă, teamă de ce am să descopăr.

Căutam perfecțiunea, îmi doream să văd că, dincolo de toate aparențele, sunt totuși o ființă perfectă în adâncul meu. Și îmi era teamă că nu voi găsi asta… o teamă ce m-a oprit și m-a frânat mult timp. Preferam să nu știu, să închid ochii, decât să descopăr că nu sunt decât o pietricică oarecare, în timp ce eu vroiam să fiu diamant.

Și am trăit ani după ani ca o pietricică oarecare, sperând că poate totuși, în ignoranța mea, sunt un diamant.

Dar într-o zi mi-am luat inima în dinți și am deschis larg ușa. Am pășit cu teamă și am început să mă uit în jur. Nu am văzut nimic la început sau nu știam ce să caut, pe cine să caut. Simțeam că sunt aproape, dar eram blocată de temerile mele. Am realizat că pot să fac asta doar dacă las în urmă toate atașamentele, toate dorințele legate de diamante sau alte pietre prețioase și pășesc înainte cu încredere și curaj, cu deschidere și curiozitate.

Cu cât pășeam mai îndrăzneț, cu atât ceața se ridica mai mult și începeam să disting forme și culori, dorințe și temeri de mult îngropate. Și mergând pe acest drum pavat cu bucățele din mine, am descoperit o pietricică. M-am aplecat încet să o culeg și am așezat-o în palme. Am studiat-o pe toate părțile, am mirosit-o, am simțit-o între degete, încercând să descopăr cine sunt. Apoi am mai făcut un pas… și încă o pietricică în fața mea… și încă una… și încă una. Eram pe o plajă cu milioane de pietricele colorate…

Am respirat adânc aerul sărat al mării și am zâmbit: nu-mi mai doream să fiu diamant…de-atunci îmi plac pietricelele mele colorate.

Ecaterina Olaru – life coach

www.oklifecoaching.com

comments

Am deschis într-o zi, din pură c