Colecţia de „Călători străini despre ţările române“ pe care o publică Institutul de Istorie „N. Iorga“ cuprinde deja şapte volume numai pentru traducerea comentată a unor relatări din secolul al XIX-lea, cînd asemenea texte sînt mai numeroase şi mai întinse. În această serie nouă, în vol. V (2009), Adrian Silvan Ionescu a editat lungi extrase din cartea lui James Henry Skene – The Frontier Lands of the Christian and the Turk (1853). Lucrarea, retipărită după un an şi urmată de alte amintiri din timpul petrecut de autor în Imperiul Otoman, este o sursă de cea mai mare valoare cu privire la situaţia Principatelor, de la Regulamentul Organic la Unire. Luciditatea şi integritatea morală a lui Skene se reflectă în fiecare pagină.
DE ACELASI AUTOR Turist de duminică Un canadian la Bucureşti Un mare bucureştean Despre ţiganii de altădată Nu s-a observat însă că, în această explorare, el avea alături pe soţia sa (a doua), Felicia Mary Skene, care s-a grăbit să i-o ia înainte, publicînd în 1847 la Londra volumul Wayfaring Sketches among the Greeks and the Turks and on the Shores of the Danube, by a Seven Years’ Resident in Greece. Ar fi fost deci de tradus şi aceste impresii de călătorie, care ne interesează, fiindcă, urcînd pe Dunăre de la Sulina, ceea ce lua atunci, pînă la Viena, 17 zile, doamna a făcut un popas la Galaţi şi Brăila. În aşteptarea altui vapor care s-o ducă spre Belgrad, ea a stat de vorbă cu tovarăşii de drum. Informaţii despre Bucureşti şi Iaşi a obţinut de la pasageri francezi sau germani, la fel de răuvoitoare ca şi prejudecăţile cu care venise de la Atena.
„Bucureşti“ – spune ea – „oraş mare, bogat şi prosper, dintre toate oraşele în care viciile la modă i-au făcut corupţiei cuibul, este, poate, cel mai detestabil din cauza depravării la care acolo a ajuns societatea. Cei din clasele superioare, care sînt extrem de bogaţi, au mania de a
