România este un focar de boală, indică statisticile de profil, care plasează ţara noastră pe primele locuri la prevalenţa unor boli de mult eradicate în Europa. Ce vrea să facă Ministerul Sănătăţii în noul proiect de lege pentru a schimba situaţia?
Noul proiect de lege de reformă a sănătăţii, care stabileşte în sfârşit conţinutul pachetului de bază de servicii medicale, sau mai bine zis ce şi cât e dispus statul să ofere pacienţilor, pare croit pe principiul „facem economie, orice ar fi“. Un lucru bun, atâta timp cât nu se cade în extrema cealaltă, în care pacienţii care au cu adevărat nevoie de tratament sunt trimişi acasă pentru că au unul dintre cele 300 de diagnostice puse pe lista celor cu care pacienţii nu mai pot fi internaţi.
Este adevărat că niciodată nu este prea târziu, însă România este de ani buni în fruntea topurilor cu cele mai bolnave ţări din Europ, iar autorităţile de-abia acum pun accentul pe monitorizarea şi prevenţia bolilor ca tuberculoza sau hepatita A, mai frecvente în cazul românilor decât la alţi europeni.
Mai mult, demersurile de reabilitare a medicinei din mediul rural, unde incidenţa bolilor contagioase grave este mult mai mare decât în mediul urban şi unde, în primăvara lui 2011, au fost desfiinţate în masă dispensare şi spitale orăşeneşti, lipsesc cu desăvârşire din noul proiect. Medicii trebuie stimulaţi să vină să lucreze în astfel de zone, în care s-a ajuns la situaţia „comuna şi medicul“.
2,5 mld. de euro pe an, pierduţi
România pierde anual în jur de 2,5 miliarde de euro ca urmare a scăderii productivităţii în cazul bolnavilor care nu mai pot munci din cauza stării de sănătate proprii sau din cauza afecţiunilor membrilor familiei, fiind nevoiţi să ramână acasă pentru a avea grijă de aceştia, relevă o analiză realizată de Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente. Cauza?
