Sfânta Parascheva aduce şi în acest an la Iaşi sute de mii de credincioşi, în cel mai mare pelerinaj religios din România. Capii Mitropoliei Moldovei au reuşit, în ultimele două decenii, să transforme sărbătoarea dintr-o slujbă pentru o mână de creştini într-o afacere de milioane de euro.

Sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva a luat amploare în România începând cu 1955, când Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (BOR) a decretat generalizarea cultului. Practic, prelaţii au oficializat importanţa sporită a Cuvioasei Parascheva în rândul sfinţilor din calendar. În perioada comunistă, pe fondul oprimării credincioşilor creştin-ortodocşi de către regim, la Catedrala Mitropolitană din Iaşi au venit anual în pelerinaj câteva sute de oameni.

Anvergura sărbătorii religioase a crescut, însă, considerabil după 1990, an în care pe scaunul de mitropolit al Moldovei şi Bucovinei a ajuns ÎPS Daniel, actualul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române. De la un simplu loc de pelerinaj şi rugăciune, Sfânta Parascheva s-a constituit în laitmotivul organizării Sărbătorilor Iaşiului, ajunse în acest an la a XXII-a ediţie.

Evenimentul reprezintă un parteneriat între Biserică şi Primăria Iaşi, în cadrul căruia latura laică se combină cu cea religioasă, ambele de natură să aducă Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei un câştig de câteva milioane de euro.

500.000 de pelerini

Calculele care se pot face în privinţa profitului după 15 octombrie, zi în care se încheie oficial Sărbătorile Iaşiului, sunt pur orientative. Aceasta deoarece Biserica Ortodoxă Română n-a făcut publice niciodată încasările din perioada pelerinajului şi nici destinaţia ulterioară a banilor. Ce se ştie cu precizie este că Primăria Iaşi a închiriat, anul acesta, în zona centrală a oraşului, 5.300 de metri pătraţi celor 280 de comercianţi veniţi la Iaşi să vândă atât