Scris de Cristian Horgoș - În timp ce edilii din Copşa acuzau poluarea nocivă, universitarul Mintaş a deplâns erodarea industriei.
Facultatea de Protecţia Mediului prin Departamentul de Ingineria Mediului a organizat miercuri workshop-ul „Depoluarea de la Copla Mică – speranţă pentru un mediu curat”.
Dna Chental Maas (din Belgia) – preşedinte a Ligii Europene pentru Depoluare şi Dezvoltare la Copşa Mică, a pledat pentru plantarea de bambus pe terenurile degradate şi pluate cu zinc, plumb şi cadmiu. „Bambusul e o plantă absorbantă de metale grele şi sursă bună pentru bio-masă. La Bruxelles există fonduri pentru plantări şi dezvoltarea unei industrii verzi la Copşa Mică dar Bucureştiul blochează tot. E un mister ce ce Guvernul României blochează astfel de proiecte”, s-a mirat Chental Maas.„Pas” de la Rovana Plumb
La rândul său, primarul din Copşa Mică, Daniel Tudor Mihalache a precizat că a trimis petiţii către ministrul Rovana Plumb, premierul Ponta şi preşedintele Băsescu privind nevoile de depoluare ale oraşului. „Petiţiile au rămas fără răspuns, poate şi fiindcă sunt şi alte probleme mai mari, precum cea de la Roşia Montană. Noi, în ultimii zece ani, am avut o gândire şi o dorinţă pentru culoarea «verde», am împădurit sute de hectare în jurul oraşului şi am înfiinţat trei parcuri pe tot felul de finanţări. Ne-au obligat crucile cu anii deceselor, îndeosebi la bărbaţi. Avem o speranţă de viaţă sub media naţională şi credem că e mai bine să trăim mai mult, cu bani mai puţin, decât puţin cu bani mulţi. În ultimii ani populaţia din Copşa Mică s-a emancipat şi a pus presiune pe poluatorii din industria metalelor grele”, a spus Daniel Tudor Mihalache.
În acel moment, Ioan Mintaş, patron, politician dar şi prodecan al Facultăţii pentru Protecţia Mediului din Oradea, a găsit de cuviinţă să intervină pentru a pune exclusiv pe seama respectării normelor d
