Cu toate că declarativ vor să dezvolte turismul ca alternativă la distrugerea industriei, edilii Galaţiului nu prea idei atunci când se pune problema conturării unei oferte turistice a oraşului şi judeţului. Pe lista edililor se află Faleza Dunării, Grădina Botanică şi… cam atât.

O variantă de elaborare a unei oferte turistice ar fi copierea ofertei din sud-vestul Dobrogei, care îi determină pe operatorii programelor de croaziere pe Dunăre să facă escală la Cernavodă, pentru vizitarea monumentului „Tropaeum Traiani” de la Adamclisi şi podgoria de la Murfatlar. Există şi la Galaţi vestigii romane care aşteaptă de zeci de ani să fie puse în valoare. Acestea sunt Castrul Roman de la Bărboşi, un imens Cavou Roman din secolul III, o Necropolă Romană în care sunt mormintele primilor creştini, refugiaţi la marginea imperiului şi Valul Roman, o fortificaţie construită prin săparea a peste un milion de metri cubi de pământ.

Evenimentul „Drumul viei şi vinului”, organizat de Direcţia pentru Cultură Galaţi cu prilejul Zilelor Europene a Patrimoniului, a demonstrat că prin punerea în valoare a valorilor de patrimoniu şi a podgoriilor gălăţene poate fi conturată o ofertă turistică a Galaţiului. „Drumul viei şi vinului” a fost un periplu de o zi în zona de vest a judeţului Galaţi, la care au fost invitaţi să participe sute de tineri, pentru a vizita obiective de patrimoniu şi trei podgorii celebre, Buciumeni, Iveşti şi Nicoreşti.

Crama lui Eremia Grigorescu şi vinul lui Ştefan cel Mare

Primul popas a fost făcut la Iveşti, pe fostul domeniu viticol al generalului Eremia Grigorescu şi soţiei sale Elena Negroponte. Crama generalului, retrocedată moştenitoarei, aşteaptă să îşi recapete strălucirea şi faima de odinioară prin vinurile pe care le adăpostea în butoaie de 7.000 de litri.

La Iveşti mai pot fi vizitate Casa Memorială „Hortensia Papadat Bengescu”