Asadar Avocatul Poporului s-a trezit din somnul cel de moarte si iata-l atacand la baioneta Codul Insolventei. E bine ca mai traieste, chiar ma temeam ca omul o fi patit ceva, pentru ca poporul pe care-l apara ca avocat nu l-a vazut nici la ochi, nici in actiune.
Ma rog, bine ca e bine si a descoperit ca in mana sa este o prerogativa exclusiva: atacarea ordonantelor de urgenta.
Dar nu pot sa fiu atat de naiva incat sa cred ca de acum dl. Crisu va deveni un cosmar al guvernului Ponta caruia nu-i va ierta nicio greseala.
Cred ca acela care l-a trezit din somn este insusi Victor Ponta, pentru ca avea nevoie sa iasa cumva din scandalul urias al Codului Insolventei.
Va amintesc ca premeirul Turciei, Recep Erdogan, nu a renuntat la distrugerea parcului Gezi de buna voie, nu a dat satisfactie protestelor imense, dar pentru ca tensiunea crescuse prea mult, a preferat sa lase Curtea Suprema a Turciei sa opreasca proiectul.
Victor Ponta calcat grav pe bec cu Codul Insolventei, enervand cam tot ce putea enerva si in tara si in strainatate. A enervat presa, si-a ridicat in cap organizatiile internationale de aparare a independentei presei, a infuriat judecatorii, a infuriat CSM, a infuriat specialistii in domeniul insolventei, care s-au luat cu mainile de cap, a enervat probabil si Banca Mondiala, care a dat banii pe un cu totul alt proiect, care urma sa fie adoptat ca lege, nu ca ordonanta si nu in forma aceasta.
Adica a facut o prostie monumentala, atat de monumentala incat e imposibil ca dl. Ponta nu fi fost luat de urechi si de la Bruxelles. De-abia o comisese cu procurorii, ca a mai facut una lata. Nici macar nu mai conteaza daca a facut-o din incompetenta crasa, din disperare bugetara, ca sa puna botnita presei sau ca permita unuia sau altuia sa puna mana pe activele TVR, aflate de facto in insolventa.