Întâlnim în viaţă persoane care au capacitatea de a influenţa existenţa celorlalţi, chiar de a o schimba în mod substanţial. Este ceva ce nu poate fi obiectivat, măsurat, dar este o trăire atât de puternică încât nu poate fi contestată. Iar atunci când nu ne este oferit răgazul suficient ca să putem afirma că le-am cunoscut cu adevărat, simplul fapt de a ne fi aflat în prezenţa lor, la un moment dat, este un privilegiu ce are să se transforme într-o amintire de neuitat. Poate că acesta nu este începutul obişnuit pentru o ştire, dar este sentimentul cu care am rămas după evenimentul editorial din 18 septembrie a.c., inclus pe agenda de manifestări a Festivalului Enescu, şi găzduit, nici nu s-ar fi putut mai bine, de Palatul Cesianu-Racoviţă, cunoscut iubitorilor de obiecte de artă ca Artmark. Într-o casă istorică, înconjuraţi de tablouri de patrimoniu şi de atâtea alte obiecte frumoase cu poveşti interesante în spate, am mai ascultat o poveste, a cărei protagonistă a fost mezzosoprana Viorica Cortez, venită la Bucureşti special pentru lansarea volumului care îi poartă numele, semnat de cunoscutul jurnalist de televiziune Marius Constantinescu. Istoria de faţă nu este foarte veche, abia dacă are un an şi ceva, căci în 2012 autorul a câştigat o reziden Publicitate ţă de o lună la Institutul Cultural Român de la Paris, pentru a realiza o serie de interviuri cu marea artistă, şi a le reuni apoi într-o carte, care ar fi trebuit săs se numească Viorica Cortez. Spectacolul unei vieţi. Ceea ce ne-a fost prezentat la lansare poartă un titlu care concentrează, în final, esenţa: Cortez. Vom putea descoperi mai apoi, pe parcursul lecturii, şi viaţa, şi spectacolul, şi …pe Viorica, după cum ne mărturiseşte însuşi Marius Constantinescu, în prezentarea de pe ultima copertă: „În final, fiecare cititor va rămâne cu Viorica lui“. Au fost invitaţi să vorbească despre carte