Sincer, nu cred ca olandezii, desi calificati la CM 2014, se vor preda in fata ungurilor, a caror victorie diseara ar insemna clasarea baietilor lui Egervari pe locul 2 in serie. Pe langa o valoare net superioara, batavii sunt oameni de onoare si, alt argument, au un interes major sa-i bata atat pe unguri, cat si marti, la Istanbul, pe turci. Altminteri, Van Persie et Comp. N-ar prinde urna capilor de serie la stabilirea grupelor turneului din Brazilia.
Si-ar mai fi ceva. Cum doua dintre vedetele oranje evolueaza in campionatul Semilunei, Sneijder la Galata si Kuyt la Fener, merita presupus ca acestia vor trage din rasputeri ca sa-i mentina in cursa pe actualii lor coechipieri. Cu atat mai mult ar pica prost un esec olandez pe teren propriu, ar fi de nedigerat. Ce se va intampla insa marti chiar e dificil de anticipat. Sa trecem insa cu bine ziua de vineri si-apoi vom mai vedea. Nu degeaba se zice ca meciul cel mai greu e cel care urmeaza.
Limpede ca, in contextul respectiv, stam la mana rezultatelor, deci a altora. Dar sa admitem ca “tricolorii” depind si de ei insisi. Asta in sensul in care, daca Estonia va pierde pe linie, cum ar fi logic, iar Turcia va invinge Olanda intr-o partida ce se anunta de 1, x, 2, baietii lui Piturca sunt obligati sa faca asemenea golaveraj cu Andorra si Estonia incat sa-i devanseze pe “ieniceri”, care detin acum un avans de 6 goluri, ei +7, noi +1. Sa calculam ca, batand strans Estonia si Olanda, ei ar urca la +10, de unde concluzia ca noi ar trebui sa marcam vineri si marti cel putin 9 goluri fara sa primim vreunul. Recunoscand ca nu-i usor, sa gandim ca nici imposibil nu-i.
Din pacate, istoria nu prea ne serveste la capitolul intalnirilor cu parteneri slabi . Cu exceptia unui 7-0 cu Liechtenstein din 1998, “nationala” cu Piturca pe banca mai degraba s-a chinuit: 2-0 in Luxemburg, 1-0 in Feroe si 1-0 in San Marino.
