Volumul Filozofii paralele, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, reuneşte studii de istorie comparată a filosofiei româneşti – „marea necunoscută a culturii noastre”, cum o numeşte Marta Petreu – şi avînd ca temă românismul. Textelor care pun în oglindă idei definitorii pentru Descartes şi Blaga sau Schopenhauer şi Cioran li se adaugă altele despre o dimensiune transilvană a existenţei, dar şi despre Nae Ionescu şi faimosul său curs de metafizică ţinut în 1928-1929 ori despre Caragiale şi reţeta sa pentru textele ocazionale. Cele trei scurte eseuri de „filosofie culinară” din încheiere vin, parcă, să consfinţească refuzul declarat al autoarei faţă de ideea de filozofie şi de istorie a filosofiei făcute în jargon filozofic exclusivist, cum ar spune Gadamer, pentru minuscule cercuri închise.
Din cuprins: De la Dumnezeul cel bun la Dumnezeul cel rău. Descartes – Blaga • Blaga şi Cioran, via Pătrăşcanu – Beniuc • Modelul şi oglinda: Evelyn Underhill – Nae Ionescu • Deale lui Caragiale. Reţeta de rezervă • De-ale generaţiei ’27. Crăciunul cu Eliade şi Cioran • Poemul comestibil • Nietzsche sau de la bucătărie la filozofie
MARTA PETREU este profesor de istoria filozofiei româneşti la Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj, redactor-şef al revistei Apostrof. De aceeaşi autoare la Editura Polirom: Diavolul şi ucenicul său. Nae Ionescu – Mihail Sebastian (2009, 2010), Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului (2011), Apocalipsa după Marta (2011), Cioran sau un trecut deocheat (2011), De la Junimea la Noica. Studii de cultură românească (2011), Filozofia lui Caragiale (2012), O zi din viaţa mea fără durere (2012), Ionescu în ţara tatălui (2012), Jocurile manierismului logic (2013).
În anul universitar 1928-1929, Nae Ionescu ţine cel dintîi curs de metafizică al său; programat vinerea de la 5 la 6 după-a - miaza, cursul s-a ţinut neregulat, conferenţiarul recunoscî
