Se împlineşte aproape o lună de când, în fiecare dimineaţă, o simplă trecere de cale ferată din oraş se transformă într-un adevărat târg sătesc. “Bureţi, bureţi” sau “Poftim la bureţi, domnu’, poftiţi”! Sunt cele mai întâlnite îndemnuri pe care ieşenii din apropierea Pieţei Alexandru cel Bun le aud când merg spre serviciu, la supermarket sau în staţia RATP, tranzitând „raiul ciupercarilor”.

“Ciupercarii” veniţi din satul Slobozia, comuna Voineşti, blochează trecerea peste calea ferată, în speranţa că îşi vor scoate banii cheltuiţi pe transportul ciupercilor şi mult aşteptatul profit. N-au participat la cursuri de marketing şi nici n-au studiat despre profilul consumatorului, dar au în sânge tehnicile de atragere a clienţilor. Un tânăr de 16 ani, venit cu doi saci de bureţi împreună cu bunica sa, îl recunoaşte pe un client care le cumpăraseră produse cu doar două zile în urmă: „Domnu’, domnu’, haideţi tot la mine. Vă dau tot sacul?”, îi strigă vizibil satisfăcut tânărul comerciant. „A fost un an rodnic, a plouat şi au ieşit mai multe ciuperci decât anul trecut. Dar chiar dacă sunt multe ciuperci, nu prea sunt vânzări”, s-a plâns bunica băiatului. Ieri dimineaţă erau aşezaţi de o parte şi de alta a trecerii peste 20 de comercianţi, unii mai „avuţi” cu doi-trei saci, alţii cu două - trei sacoşe. „Aducem fiecare cât putem, venim de pe la 8 şi plecăm când le terminăm”, ne-a spus un tânăr. În ceea ce îi priveşte pe clienţi, comercianţii spun că cei mai mulţi vin şi cumpără cantităţi mari, pentru că „e toamnă şi trebuie să pună zarzavatul, acum e sezonul”. Pe de altă parte, alţii doar profită de circumstanţe şi iau două - trei kilograme, “de poftă”. Alţii, mai circumspecţi, aruncă priviri la doi – trei comercianţi, dar refuză să cumpere: “sigur nu sunt otrăvite?” „Păi cum să fie otrăvite, noi doar asta mâncăm şi n-avem nimic. De o lună vindem aici şi n-am