Recentele discuţii legate de Tratatul de Frontieră între România şi Republica Moldova, semnat în 2010, şi ratificat de Chişinău, nu şi de Bucureşti, din motive tehnice, dar mai ales din raţiuni istorice, readuc în atenţia opiniei publice consecinţele pe care le mai are şi astăzi Pactul Ribbentrop-Molotov.

Despre repercusiunile pactului semnat la 23 august 1939, dar şi despre Tratatul de Frontieră dintre România şi Republica Moldova vor discuta istoricul Manuel Stănescu şi jurnalişti din Republica Moldova, într-o dezbatere moderată de Ion M. Ioniţă şi transmisă, vineri, pe site-ul adevarul.ro.

În noiembrie 2010, Teodor Baconschi, ministrul de Externe al României din acea vreme, şi Vlad Filat, premierul de atunci al Republicii Moldova, îşi aşterneau semnătura pe un document intitulat „Tratatul privind regimul frontierei de stat, colaborarea şi asistenţa mutuală în probleme de frontieră“. În aparenţă, acordul era unul tehnic şi viza noua orientare a statului de peste Prut: spre Europa.

În luna iunie a acestui an, Republica Moldova a făcut pasul în faţă şi a ratificat tratatul cu statul român. Ceea ce părea doar o formalitate din partea României s-a transformat într-un refuz categoric. Săptămâna trecută, aflat într-o vizită la Chişinău, preşedintele Traian Băsescu s-a întâlnit cu preşedintele Parlamentului moldovean, Igor Corman, care i-a transmis, oficial, lui Băsescu: „Aşteptăm, acum, la Bucureşti, ca să fie ratificat tratatul“, a spus Corman. „Aşteptaţi degeaba. Trebuie să fiu foarte deschis cu dumneavoastră “, a replicat, ferm, Traian Băsescu.

Imediat după refuzul preşedintelui, au apărut reacţiile externe. Germania, prin vocea lui Philipp Missfelder, mâna dreaptă a cancelarului Angela Merkel, insistă ca România să ducă la bun sfârşit acordul. „România trebuie să îşi îndeplinească promisiunea făcută în noiembrie 2010, de a semna