Presa internaţională analizează dezavantajele şi atuurile unei Moldove europene.

Discuţiile dintre Moldova şi Transnistria s-au mutat la Bruxelles, dar oficialii europeni rămân pesimişti în ceea ce priveşte un acord decisiv, scrie Wall Sreet Journal, titrând retoric: "Discuţiile despre Transnitria vin la Bruxelles, dar mai departe încotro?". Naftali Bendavid descrie Transnistria ca fiind un nume puţin cunocut în mare parte a Europei, o fâşie îngustă care are legături strânse cu Rusia şi speră, în ciuda rezistenţei Republicii Moldova, să obţină independenţă. În timp ce Moldova şi Ucraina se apropie de UE, acest spaţiu este un avanpost al Kremlinului, la care acesta nu este dispus să renunţe. “În aceste circumstanţe, discuţiile s-au axat mai mult pe problem relativ tehnice, mai exact libertatea de circulaţie a cetăţenilor de pe ambele maluri", scrie WSJ.

Teren pentru rivalităţi geopolitice

Subiectul Transnistria a fost abordat şi de Consiliul Rus al Afacerilor Externe, care scrie că politica internaţională contemporană presupune soluţionarea conflictelor îngheţate fără obstacole sau întîrzieri. Toţi cei implicaţi în soluţionarea acestui diferend sunt de acord că acest principiu este prioritar, dar, după cum menţionează Pavel Kandel, autorul materialului, aceasta este o abstractizare care nu are nimic de-a face cu realitatea. “Toţi ştiu ce înseamnă o valiză fără mâner: nu poţi să o duci, dar nici nu poţi să o laşi. Într-un fel, aceasta este atitudinea actorilor implicaţi în soluţionarea conflictului transnistrean", scrie Kandel. Totodată, acesta afirmă că prima şi cea mai importantă preocupare a părţilor implicate în conflict este să-şi menţină stabilitatea poziţiilor la putere, pe când cea a actorilor externi – de a-şi urmări interesele gepolitice şi geoeconomice. “Deoarece, atât Transnistria, cât şi Moldova, datorită dimensiunilor teritoriale mici şi a