Despre privatizarea CFR Marfa se vorbeste de cel putin cinci ani. Prin primavara lui 2008, Ministerul Transporturilor anunta ca a finalizat strategia de privatizare a CFR Marfa si ca spera sa obtina cel putin un miliard de euro in urma vanzarii companiei. De atunci s-a tot vorbit despre posibila privatizare a CFR Marfa si tot de atunci s-a zvonit ca cel care doreste cu orice pret sa o cumpere este Gruia Stoica. De aceea, nu a surprins pe nimeni faptul ca GFR a fost declarat castigatorul licitatiei din vara. Nu a oferit 1 miliard de euro cat spera in urma cu cativa ani Ministerul Transporturilor sa obtina, ci doar 202 milioane de euro, in conditiile stergerii datoriilor. Pana pe 20 iunie, ziua adjudecarii, totul a mers ca uns pentru Gruia Stoica, nimic nu parea sa-l opreasca sa devina proprietarul unei companii cu bunuri (vagoane, locomotive, terenuri, cladiri) de sute de milioane de euro. Si totusi...

Au aparut problemele. Ba nu era aprobata Hotararea de Guvern privind privatizarea CFR Marfa, ba nu voia presedintele Traian Basescu sa convoace CSAT, ba s-a publicat Hotararea de Guvern cu intarziere, ba nu exista avizul Consiliului Concurentei, ba nu are Gruia Stoica banii si umbla pe la banci sa faca rost de ei, ba e o privatizare care se poate lasa cu dosare penale etc. Toate acestea asezonate cu schimburi de replici acide intre premier si presedinte. Toate acestea se petrec ca si cum Guvernul si Gruia Stoica ar fi fost luati pe nepregatite de o privatizare, de altfel, mult discutata si analizata. Legat de pretul de adjudecare, statul ar fi putut obtine 1 miliard de euro in urma cu 5 ani cand compania statea inca bine: in 2007 obtinuse un profit net de 12 milioane de euro, opera cu aproape 1.000 de locomotive si peste 50.000 de vagoane. De atunci pana acum, lucrurile s-au schimbat mult in rau. A facut afaceri paguboase, inclusiv cu GFR-ul lui Gruia Stoica,