Pe 12 octombrie, B.U.G. Mafia, una dintre cele mai reprezentative trupe din muzica românească postdecembristă, aniversează 20 de ani de la înfiinţare. Într-un interviu-eveniment pentru „Weekend Adevărul“cei trei membri ai formaţiei vorbesc despre cele două decenii de „poezie de stradă“ care şi-au pus amprenta asupra întregii societăţi româneşti. Astăzi, prima parte: despre începuturi, cultura hip-hop, Paraziţii, marijuana şi relaţia cu presa.

„Priveşte bine, pe lângă tine, că ai putea să înţelegi ceva...“. S-au scurs aproape 24 de ani de la Revoluţie, iar tranziţia României a fost marcată de multe variabile: în politică, justiţie, economie, societate, artă. Puţine au fost constantele şi au avut pe nedrept soarta excepţiei de la regulă. BUG Mafia nu numai că este, de două decenii, una dintre constantele muzicii româneşti, dar a depăşit de mult graniţele (adeseori superficiale) ale showbizului, transformându-se într-un fenomen social. „Niciun senator n-a coborât vreodată în cartier“, spune poezia de stradă a celor trei. Nu, acolo i-au ascultat şi „respirat“ ai lor. Însă povestea de cartier a ajuns departe, până-n în zone rezidenţiale, „contaminând“ viitori lideri politici.

Pe când se întâmplau basmele, puteam să-i numim simplu Vlad, Dragoş şi Alin. Au rămas tot ei, chiar dacă Tataee, Caddy şi Uzzi au schimbat astăzi porecla în renume, ca-n versurile lui Alecsandri. Brută, neşlefuită, dură, reală, profundă, poezia lor a scăpat din „sclavia“ iambilor şi-a troheilor, dar a vorbit o limbă comună în care s-au regăsit şi cei care îi ascultau în faţa blocului din Pantelimon, şi cei care le puneau CD-urile pe aparate ultraperformante. BUG Mafia s-a suprapus tranziţiei româneşti deşi, paradoxal, au avut drumuri paralele. Cine e cu ei?

Material video realizat de Alex Varninschi.

„Weekend Adevărul“: Pe când se întâmplau basmele, în 1993... Aşa a început t