Și Ungaria a solicitat și obținut acces la arhive. Legea arhivelor prevede că acestea pot fi deschise după 50 de ani, dar și atunci este nevoie de aprobări speciale pe care le negociază finlandezii. Presa anunța că probabil accesul va fi garantat în primăvară, cînd doi cercetători din două centre universitare, actuala capitală Helsinki și fosta capitală Turku, vor merge la Moscova pentru a le studia.
Și Ungaria a solicitat și obținut acces la arhivele privind ocupația țării de către trupele sovietice, în 1956. De acest precedent s-au folosit și cercetătorii finlandezi cînd au cerut și ei accesul la arhive.
"Faptul că rușii au permis studierea de către ungaria a arhivelor sovietice din perioada invadării Ungariei, arată voința autorităților ruse de a își privi istoria în față", este de părere istoricul Kimmo Rentola de la universitatea din Turku.
Finlandezii se axează pe anii 50, cînd Uniunea Sovietică a înapoiat Finlandei înainte de termen peninsula Porkkala , perioada în care a murit Stalin și cea în care a fost ales ca președinte Urho Kekkonen, omul politic care a condus 26 de ani Finland cu o mînă de fier nu întotdeauna democratică și transparentă.
Unele din măsurile puse de el în aplicare pentru spionarea partidelor politice adverse au ieșit la iveală abia acum cîțiva ani. În această perioadă Finlanda a reușit să rămînă singura țara socialistă ce a jonglat între blocurile de est și de vest , un statut aparte cunoscut sub numele de finlandizare.
Cercetătorii doresc să vadă cum au fost luate deciziile sovieticilor și cum au influențat ele viața politică finlandeză. De exemplu, retrocedarea peninsulei Porkkala către Finlanda , înainte de termenul stabilit, chiar în perioada electorală din Finlanda, a creat un val de emoții ce pare a fi ajutat alegerea ca președinte a lui Urho Kekkonen.
Așa reiese din memoriile fostului șef a
