Noi dovezi cu privire la faptul că un român a trăit 148 de ani. Într-un interviu acordat ziaristului şi scriitorului Mihai Stoian în anii ’70, Ana Aslan a vorbit despre întâlnirea cu românul care a trăit un secol şi jumătate. Omul de ştiinţă povesteşte cum a ajuns să-l cunoscă pe Maftei Pop, cetăţeanul ce a sfidat pur şi simplu normele ştiinţei prin longevitatea sa ieşită din comun. Iată ce spunea Ana Aslan, omul de ştiinţă care a studiat numeroşi centenari  şi care alături de academicianul C.I. Parhon a pus bazele celebrului institut de geriatrie românesc, primul de acest fel din lume. “Am aici o filă din “Jurnalul” meu, datată 1952 - Oriunde m-aş duce, am obiceiul să întreb - Dar bătrâni foarte bătrâni nu trăiesc pe aici? Recent, în apropierea Clujului am repetat întrebarea şi astfel am descoperit cazul Moş Maftei”. Ana Aslan a fost însoţită în localitatea unde trăia longevivul de un medic din Cluj. “Împreună ne-am dus să-l vedem pe moş Maftei, cu o căruţă, pentru că nu există într-acolo, spre satul Osoiu, din Lazna (vechea comună - n. red.), nici tren, nici nimic, 30 de km şi am ajuns. O vale (aici, în Transilvania, în fiecare vale dintre dealuri e câte un sătuc). Şi întreb de acest bătrân de 140 de ani (din acel moment moşul avea să mai trăiască opt ani - n. red.)…satul e nespus de liniştit, iar la un moment dat mi s-a răspuns blajin, acuşi, acuşi trebuie să vină. Şi aşa, de după nişte copaci, de pe o cărare, vine şi Moş Maftei. Are gâtul gol, gulerul răsfrânt, cămaşa foarte albă, şi umblă drept, deşi cu un baston în mână (cu baston, căci nu vede bine). Singurul lucru de care se plânge e că în ultimul an nu se mai poate încălţa singur, ceva îl ţine la burtă, zice el, când se apleacă. Nici de auzit nu mai aude Moş Maftei, de 30 de ani tot aşa-i, bine de tot n-a auzit el niciodată, şi întotdeauna a fost cam prostănac, astfel că datele anamnezice le culeg de la patr