Ambiţia aceasta de a aduna tot ce se poate aduna sub umbrela zilei de 14 octombrie, e deranjantă şi pentru aceia atraşi doar de petreceri şi cumpărături, şi pentru cei veniţi pentru Sfânta Parascheva. Activităţile particularizate ar trebui separate şi pentru o eficienţă comercială şi de imagine mai mare.

Sărbătorirea unui sfânt al lui Dumnezeu are tâlc. Aş fi nesincer crezând că aş putea s-o... tâlcuiesc în adâncurile ei duhovniceşti. Dar ca unul prins în bâlciul vieţii, pot gândi că sărbătorile sfinţilor sunt puse în calendar pentru a presăra cotidianul nostru scufundat în mărunţişuri şi iluzii, cu modele de viaţă. Altfel spus, participarea la aşa eveniment nu e un chef, un dezmăţ, o beţie. E chiar opusul: trăire duhovnicească, rugăciune, meditaţie la sensul trecerii noastre prin lume. Un trăitor autentic al vieţii creştine ar putea vorbi adevărat, mai din adânc şi nu sunt eu acela. Îmi întăreşte acest gând mulţimile de credincioşi ce trec pe la racla Sfintei după jertfa prealabilă a multelor ore de aşteptare indiferent de vreme. Nu-s de inclus între ei aceia care datorită funcţiilor înalte sar cu uşurinţă peste jertfă pentru o închinare de imagine televizată...

Ce model de viaţă ne oferă un sfânt al lui Dumnezeu? Ioan Gură de Aur, autorul Sfintei Liturghii, şi-a dăruit săracilor toată imensa avere moştenită de la părinţi. Ajuns episcop la Constantinopol, îndată a vândut veşmintele de lux, vesela de aur şi argint, mobila preţioasă din spaţiul episcopal, pentru a ajuta săracii marii capitale bizantine, dând tuturor bogaţilor un exemplu de viaţă trăită în simplitate maximă, în rugăciune pentru celălalt. Făcând aşa şi-a atras ura tuturor puternicilor zilei, inclusiv a celorlalţi ierarhi, sfârşind prin a fi exilat la marginea imperiului. Fiind tot o Sfântă a lui Dumnezeu, Cuvioasa Parascheva ne oferă acelaşi model de viaţă. A participa la sărbătorirea ei,