Presedintele american Barack Obama a propus-o in mod oficial pe Janet Yellen pentru postul de lider al Rezervei Federale (Fed), banca centrala a Statelor Unite.

Insa prima femeie care va conduce aceasta institutie a lansat in anul 1990 o teorie interesanta legata de somaj, scrie CNBC.

Intr-o lucrare stiintifica realizata impreuna cu sotul sau, economistul premiat cu Nobel, George Akerlof, ea porneste de la o premisa simpla: "Daca oamenii nu primesc salariul pe care ei cred ca il merita, atunci devin nervosi".

In aceste conditii, acestia nu vor da 100% din capacitatile lor la locul de munca, ca sa se razbune pe angajator. Astfel, cu cat vor fi platiti mai prost, cu atat vor munci mai putin.

Conform "modelului rudimentar" emis de cei doi economisti in urma cu 13 ani, somajul este o ghicitoare, sustine CNBC.

Pana la urma, daca costul angajarii unui muncitor este mai mare ca valoarea adaugata pe care acesta o aduce firmei, atunci angajatorul nu ii va acorda jobul. In acest scenariu, "cererea pentru un loc de munca este zero, iar rata somajului este unitara", adica fie 1%, fie 100%.

Pe de alta parte, daca exista somaj, atunci firma respectiva poate stabili salariul la orice nivel, asa ca va alege o remuneratie care va maximiza valoarea angajatului, iar astfel, "toate firmele ar trebui sa angajeze un numar infinit de persoane", conform lucrarii, rezolvandu-se astfel problema somajului.

Cu toate acestea, Akerlof si Yellen mentioneaza ca de vreme ce oamenii lucreaza mai bine cand primesc mai multi bani, firmele platesc un salariu pe care angajatii il considera corect.

Iar de vreme ce aceasta remuneratie este mai mare decat cea la care ar putea fi angajata toata forta de munca disponibila (adica un fel de salariu fix pentru toata lumea), se creeaza un "exces de cerere de locuri de