Fondul Monetar Internţional (FMI) şi zona euro au fost aruncaţi unul în braţele altuia de declanşarea crizei datoriilor din Grecia la începutul anului 2010, însă acum oficiali din ambele tabere afirmă că s-ar putea ajunge la un divorţ, scrie cotidianul american Wall Street Journal (WSJ).
Tensiunile acumulate în ultimii trei ani redevin de actualitate odată cu întâlnirea reprezentanţilor celor două părţi la Washington, la sfârşitul acestei săptămâni, pentru discuţii legate de nevoia Greciei de fonduri suplimentare şi reducerea îndatorării, notează publicaţia.
"Divorţul dintre Europa şi FMI este real. (...) Fondul se întoarce la modul normal de a-şi desfăşura activitatea. Este o instituţie care este obişnuită să ia singură deciziile", a declarat fostul director pentru Europa al FMI Antonio Borges într-un interviu în luna iulie, cu numai câteva luni înainte să moară de cancer la vârsta de 63 de ani.
Borges a ajuns la FMI în noiembrie 2010, la şase luni după primul acord de ajutor financiar pentru Grecia. A plecat un an mai târziu invocând motive de sănătate. În interviu a admis că a părăsit Fondul după ce a fost marginalizat în privinţa programului financiar pentru Grecia.
Fondul s-a alăturat Comisiei Europene şi Băncii Centrale Europene (BCE) pentru a forma "troica" creditorilor externi, responsabilă de supravegherea implementării programului convenit cu Grecia şi ulterior a acordurilor cu Irlanda, Portugalia şi Cipru.
Totul a început bine. Când o echipă FMI a sosit în aprilie 2010 la Atena, oficialii europeni au descris venirea acestora ca fiind "aproape ca şi cum puşcaşii marini ar SUA ar fi ajuns într-o zonă de război". Fondul şi expertiza sa erau "de neînlocuit", a spus Borges.
Nu a durat mult însă până să apară tensiunile. FMI, spune fostul director pentru Europa, a adus un program standard, fără să ţină cont că opţiunile G
