Dragă cetăţeanule, cu toţii suntem oameni simpli, fie că ne convine sau nu să o recunoaştem. Suntem simpli raportat la ceea ce cunoaştem mai puţin, şi mai complecşi când vine vorba de mediul nostru profesional curent, unde suntem mai confortabili. În materie de politici europene, nu sunt mulţi iniţiaţi, deci titlul s-ar putea tranforma cu uşurinţă în „Legătura dintre politica europeană şi români”, sau „Legătura dintre Uniunea Europeană şi cetăţeni”.

Ceea ce ne propunem prin prezentul articol e să găsim nişte reţete pentru o mai bună comunicare a proiectului european, astfel încât românii să îşi păstreze eurofilia şi să nu devină eurosceptici, ca alţi europeni.

Pentru români, aderarea la UE a însemnat în primul rând, în materie de aşteptări, libertate de circulaţie - cu corolarul posibilităţii de a munci în UE - şi săculeţe cu bani europeni. Dacă în materie de circulaţie şi muncă, în ciuda unor restricţii încă existente, a fost de muncă - cel puţin înainte de criza economică -, în materie de bani europeni, românii au trecut de la extaz la agonie. Într-adevăr, spre deziluzia multor români, banii europeni s-au „dat” - atât cât s-au dat - pe bază de proiecte şi nu de repartizare, din plan central sau local. Sărăcia, nevoia, nu a fost un criteriu de selecţie, ci proiectarea de succes, UE ne dă, dar nu ne bagă în traistă.

În consecinţă, dacă vrem să apropiem politica europeană de cetăţean, e nevoie de o comunicare pragmatică, realistă şi în acelaşi timp pozitivă: da, UE e un proiect de succes indiferent de ştirile pe care le auziţi cu privire la eurozonă şi absorbţia noastră de fonduri europene, da, România poate fi o poveste de succes, haideţi să ne organizăm. Avem nevoie aşadar de o comunicare mai proactivă, bazat pe oportunităţi prezentate realist.

Citeste mai mult pe cariereonline.ro