Ultimele date din barometrele de opinie publică arată o corelaţie strânsă între preferinţa integrării europene a Rep. Moldova şi interesele predominant pecuniare ale cetăţenilor moldoveni.
Adevărat sau nu, dar euroscepticismul moldovenilor este strâns legat de contextul amplificării crizei datoriilor suverane ale ţărilor UE (amplu mediatizat de mass-media de limbă rusă), precum şi de polarizarea tot mai puternică a partidelor aflate la guvernare. Moldovenii încep să creadă că UE nu va fi în stare să le satisfacă aşteptările de a găsi un loc de muncă bine plătit, şi în general, de a beneficia din punct de vedere economic de pe urma integrării europene. Aceste atitudini sunt alimentate de partidele din opoziţie şi unele din cele extra-parlamentare, care consideră că Rep. Moldova trebuie să renunţe la actualul vector european şi să adere la proiectul eurasiatic în diferitele sale forme: Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahsta, Uniunea Economică Eurasiatică, Eurasia etc.Uniune cu orizonturi economice iluzorii. Despre ce nu vorbesc eurasianiştii când ne propun aderarea
Deci care vor fi consecinţele economice ale aderării la proiectul eurasiatic?
Conform raportului „Customs Union in the CIS” realizat de Banca Mondială, apartenenţa la o zonă de comerţ liber, sau participarea la o uniune vamală presupune perturbări în procesul de dezvoltare economică. Or, actuala structură tarifară a Uniunii Vamale este diversă şi protejează anumite ramuri industriale din cadrul uniunii, iar un stat membru cu un regim comercial mai liberalizat ar achiziţiona produsele acestor ramuri la preţuri mult mai mari.
Utilizând un model econimic special, Centrul Analitic Independent Expert-Grup a efectuat un studiu privind impactul economic pe care l-ar avea pentru Rep. Moldova aderarea la Uniunea Vamală sau intensificarea integrării în Uniunea Europeană.
Iată câteva din ce
