Cu toate că există de ani buni o lege a protecţiei civile, care prevede construcţia adăposturilor publice pentru populaţie, numărul acestor locaţii este insuficient. La nivelul municipiului Buzău, doar 7% dintre locuitori pot fi feriţi, de exemplu, de atacuri aeriene în astfel de buncăre. Cât despre amplasamentul lor, puţini sunt cei care ştiu unde s-ar putea refugia în cazul unor situaţii extreme.

Cutremurele, atacurile aeriene ori nucleare, cele chimice sau bacteriologice, pot lovi un oraş în orice moment. Iar populaţia ştie mai mult sau mai puţin cum să se comporte în situaţii de dezastre.

În subsolul clădirii Prefecturii Buzău este amenajat un buncăr care adăposteşte în caz de dezastre centrul de comandă. Spaţiul este compartimentat în aşa fel încât cei care asigură populaţia să poată lua deciziile ce se impun în atfel de situaţii. Aici se află harta şi planul de protecţie civilă, aparatura de comunicaţii, un seismograf, punct de decontaminare dar şi camera sirenelor.

”În acest loc îşi desfăşoară în situaţii de urgenţă deosebite atât comitetul local de situaţii de urgenţă. Se iau deciziile pentru înlăturarea situaţiilor de urgenţă sau a unor conflicte armate de pe teritoriul judeţului. Se recurge la ocuparea acestui spaţiu numai când celelate nu mai pot oferi condiţii”, spune colonelul Costel Barbu, de la ISU Buzău.

Orice adăpost este proiectat cu uşi blindate prevăzute cu vane antisuflu, sistem de ventilaţie propriu, dar şi sisteme de evacuare a populaţiei.

În municipiul Buzău, sunt 27 de adăposturi publice pentru populaţie care asigură însă protecţia pentru doar 7% din locuitorii oraşului. ”Sunt dotate cu instalaţii electrice, instalaţii sanitare, cu filtroventilaţie, vane antisuflu, care permit circulaţia aerului doar într-un singur sens, ca să nu intre aerul viciat cu noxe din exterior”,